Sudura Aluminiu, Magneziu, Inox, Titan, Otel, Cupru

Chestiuni teoretice

by on Mar.06, 2010, under Chestiuni teoretice

Un detaliu care nu este important, dar cred eu ca merita mentionat, este acela ca “sudura” reprezinta rezultatul procesului de sudare, deci corect ar fi sa se foloseasca termenul de “sudare” atunci cand este vorba de procesul tehnologic.

Exista multe procedee de sudare, care formeaza doua categorii majore, 1.sudarea prin presiune- din care face parte si sudarea in puncte, si 2.sudarea prin topire-din care o sa prezint procedee; fiecare avand dezavantaje care limiteaza aplicabilitatea la o anumita lucrare. Mai jos sunt trecute procedeele de sudare cele mai cunoscute( nu trec in revista si sudarea oxiacetilenica sau din categoria sudare sub presiune), in ordinea popularitatii lor:

  1. Sudarea manuala cu electrod invelit sau MMA

    Sudarea manuala cu electrod invelit sau MMA

    Sudarea manuala cu electrod invelit( sudarea cu electrod)- cel mai des intalnit sau poate doar cel mai cunoscut dintre toate procedeele, se mai prescurteaza MMA  (manual metal arc), se preteaza la lucrari de confectii metalice, fier forjat, recipienti sub presiune, cai ferate, etc., productivitatea este mare si nu se folosesc tuburi cu gaz sau instalatii auxiliare, ceea ce face ca procedeul sa fie usor de aplicat pe santier.Dezavantajul major este ca energia dezvoltata de arcul electric este concentrata pe o suprafata relative mare, deci portiunea topita( baia de metal topit) este greu de controlat, adica se gaureste piesa.

  2. MIG-MAG(metal inert gas-metal active gas), asa zisul argon, “la care iese sarma pe mijloc…”. Spre deosebire de sudarea cu electrod la care metalul topit este protejat pentru a nu oxida, de catre zgura depusa de pe electrod( flux), la mig-mag baia de metal topit este protejata de catre un gaz care iese pe langa sarma in momentul sudarii, sarma care este materialul de adaos. Acest gaz este, in cazul MIG, argon (inert), iar in cazul MAG un amestec de argon si dioxid de carbon( activ) deci e impropriu spus “argon”.
    Sudarea prin procedeul MIG-MAG

    Sudarea prin procedeul MIG-MAG

    Singura diferenta dintre mig si mag este gazul, care se alege in functie de materialele de sudat. In general otelurile se sudeaza cu amestec( mag) pentru a stabiliza arcul electric, iar aluminiu se sudeaza cu argon(mig), aluminiul fiind  mult mai reactiv decat otelul.

    Acest procedeu se poate folosi la constructii metalice, recipienti sub presiune, tinichigerie si esapamente auto, diverse lucrari de garaj.

    Unele dintre avantajele acestui procedeu este ca energia arcului electric este concentrata pe o suprafata mai mica decat la sudarea cu electrod, productivitatea mai mare pentru ca nu se mai schimba electrodul, se poate robotiza fiind foarte des folosit in industria auto, se vede mult mai bine baia de metal nefiind acoperita de zgura, deci un cordon mai frumos si este probabil procedeul cel mai usor de utilizat, trebuind concentrare doar la deplasarea pistoletului. Ca dezavantaj, tubul de gaz care trebuie reancarcat regulat, dar si incomod de transportat.

  3. Sudare prin procedeul WIG

    Sudare prin procedeul WIG

    WIG( wolfram inert gas) sau TIG( tungsten inert gas), diferenta dintre denumiri nu se reflecta si in procesul tehnologic. Am vazut explicatii cum ca wig este pentru otel si tig pentru aluminiu; nu e asa! WIG sau TIG e acelasi lucru! Cred ca acest procedeu se potriveste cel mai bine cu denumirea de “argon” pentru ca foloseste ca gaz de protectie doar argon de puritate ridicata sau combinat cu heliu( oricum gaz inert). Acest procedeu se aseamana cu sudarea cu oxiacetilena( cu flacara), dar caldura necesara topirii metalului este data de un arc electric si nu de flacara. Aparatul de sudura produce doar arcul electric, nu si introduce materialul de adaos cum se intampla la mig-mag. La sudarea wig, materialul de adaos se introduce de catre sudor si este o vergea lunga de un metru si de diferite diametre( intre 1 si 3 mm), in functie de grosimea materialului care se sudeaza. Vergeaua se tine in cealalta mana decat de tine pistoletul.

    Procedeul se poate folosi la o varietate mare de lucrari insa este nerentabil, dar se foloseste deobicei la lucrari unde se urmareste mai mult partea estetica( ex. cadre sau esapamente moto), cand materialele sunt sub 2mm grosime( ex. cadre de bicicleta) , sau la lucrari cu risc mare in exploatare( recipienti sub presiune) la care primul rand de sudura este cel mai important, urmat de altele in alt procedeu mai ieftin, fiind de astuparea rostului( cand e vorba de materiale cu grosimi de peste 5mm).

    Avantaje: energia concentrata intr-o zona si mai mica decat la mig-mag, vizibilitate foarte buna asupra baii de metal mai ales pentru ca materialul de adaos este introdus de catre sudor atunci cand considera el, compozitia chimica a materialului de adaos se modifica mult mai putin decat la mig-mag , nefiind transferat prin arcul electric ci este topit direct in baia de metal.

    Dezavantaje: un proces lent si foarte pretentios din punct de vedere al curatarii piesei, tubul de argon care trebuie incarcat regulat si incomod de transportat( ca si la mig-mag) dar si pretul argonului care este mai mare decat cel al amestecului argon-dioxid de carbon( folosit la mag).

Alte procedee, intalnite mai rar:

  • Sudarea su plasma este un procedeu asemanator cu wig, doar ca arcul electric este fortat sa iasa printr-o duza, ceea ce concentreza foarte mult energia termica a arcului electric.Se foloseste la materiale foarte subtiri, de sub 1mm.
  • Sudarea sub strat de flux se foloseste in uzine, fiind un proces mecanizat si cu care se sudeaza piese cu lungimi mari si grosimi de materiale intre 3 si 10mm( ex. stalpi, tevi sudate elicoidal, grinzi).
  • Sudarea cu LASER se foloseste din ce in ce mai mult in industria auto la sudarea caroseriilor.
  • Sudarea cu fascicul de electroni un procedeu foarte costisitor, se sudeaza doar intr-o incinta vidata. Avantajul este ca energia termica este atat de concentrata incat se pot imbina piese de grosimi de pana la 50mm, fara sanfren si material de adaos si fara sa sufere deformari din cauza caldurii.

SUDAREA ALUMINIULUI

Sudarea aluminiului este vazuta ca fiind ceva dificil, probabil datorita faptului ca necesita un aparat “special” de sudura. Dificultatea sudarii aluminiului o reprezinta defapt oxidul de aluminiu care are un punct de topire mult mai mare decat cel al aluminiului care se afla sub acest strat de oxid, este o diferenta de aproximativ 1500 de grade C. Oxidul de aluminiu trebuie inlaturat in timpul procesului de sudare, acest lucru se face utilizandu-se un aparat de sudura care genereaza curent alternativ.
Polaritatea cu care se sudeaza este extrem de importanta, adica unde se leaga minusul si plusul. Daca minusul se leaga la piesa = polaritate inversa, daca minusul se leaga la electrod = polaritate directa. Exista aparate care pot selecta cu ce polaritate sa sudezi.
Cand se sudeaza cu polaritate inversa( asa se sudeaza otelul), caldura arcului electric este concentrata pe piesa. Daca s-ar suda cu polaritate directa, caldura ar fi concentrata pe electrod( sarma in cazul mig-mag sau electrodul de wolfram in cazul wig), ceea ce ar duce la topirea pana la distrugere a acestuia si nu a piesei. Dar in acelasi timp se mai intampla un fenomen, asa numit bombardare cu electroni, care in cazul aluminiului ar indeparta stratul nedorit de oxid de aluminiu. Atunci, pentru a folosi avntajele ambelor polaritati, se foloseste curentul alternativ, care le alterneaza astfel:
polaritate directa-indepartarea stratului de oxid de aluminiu + incalzire electrod
polaritate inversa-topirea piesei + racirea relativa a electrodului
De obicei aparatele care genereaza curent alternativ, au optiunea de a selecta polaritatea cu care se sudeaza in curent continuu, probabil doar pentru ca producatorii pot face asta. Eu nu am gasit nici un avantaj acestei functii; otelul, inoxul, titanul, cuprul se sudeaza in curent continuu, polaritate inversa.
:, , , , , , , , , , ,

24 Comments for this entry

  • doru

    Salut
    Faci unele greseli la prezentarea sudari aluminiului
    1. intodeauna torta se cupleaza la [-] si nu la plus SUdarea Wig se face exclusiv in c.c- pentru toate materialele metalice cu exceptia aluminiului si al aliajelor sale sefoloseste c.a
    Sudarea in c.c+ nu se utilizeaza de loc in practicadatorita incalziri si uzuri rapide a el. de wolfram
    Alegerea polaritati este strins legata de repartizarea calduri arcului electric intre cei doi electrozi anod si catod
    anod [piesa] —catod [electrod]
    C.C- 70%Q 30 %Q
    c.c+ 30%Q 70%Q
    prin urmare utilizarea cc- are urmatoarele avantaje : patrundere mare la sudare,,stabilitate ridicata a A.E. uzura redusa a el .de W,
    dezavantaze ; nu se realizeaza microsablarea
    Referitor la : bombardarea cu electroni ” la sudarea aluminiului, in curent C,A – aparatele de genul AC/DC curentul trece prin 0 de pe [-] pe [+] pe minus se curata baia de impuritati[alumina] si se raceste electrodul pe plus se sudeaza de aceia aparatele AC/DC wig au panta sinusoidala sau square wave

    Cu stima si sper sa nu te supere precizarile mele
    P.S. legenda : cc =curent continuu
    c.a= curent altenativ
    A.E =arc electric
    Q =procent de caldura
    AC/DC=urent alternativ/curent continu

  • radu

    Este posibil sa fi gresit, am scris din memorie si lucrurile astea au fost invatate cu ceva ani in urma.
    Nu ma supara deloc precizarile tale( desi am impresia ca vrei sa arati ca si tu stii despre ce e vorba), chiar ma bucur ca cineva citeste din ce am scris. Precizarile tale sun un “feedback” important pentru mine.

  • doru

    Eu maninc sudur pe paine de 24 de ani :D

  • radu

    Iti doresc multi ani in continuare.

  • doru

    Multumesc ,si tie la fel

  • catalin

    Bravo , uite ca mai sunt pe lumea asta si oameni care fac si gandesc la ceva concret practic, si o inpartasesc si altora. RAR !!. Un salut si ma inclin in fata voastra amindurora.

  • radu

    Multumesc, ma bucur ca iti place ce vezi aici si sper sa iti foloseasca la ceva, vreodata.

  • Doru

    Salut
    Intentia mea a fost ca vine un novice ca ,Catalin si vreu prin dezbaterea noastra pe subiect sa inteleaga ceva .
    In ziua de azi foarte putini arata ceia ce stiu ,si nu mai in ziua de azi si eu in 86 cind am inceput sa fac scoala de sudura am fost repartizat la cel mai mare meserias din I.M.G.B . ca sudor era super dar ca pedagog zerooooo,nu explica absolut nimic iti punea clestele in mina si-ti zicea “sudeaza” sa vad ce sti …
    a trebuit sa ajung pe mina unui sudor care avea 35 de ani ,sa-mi arate cum se sudeaza la pozitie vertical si peste cap sa-mi dea peste cap o palma cind greseam si sa argumnteze ce greseam ,sa imi aduca de la strungar 2 tevi cu sanfren sa sudez radacina tig . pe omul asta care m-a invatat meserie in fiecare zi cind ma gasesc cu el ii dau de baut :D

  • Bogdan

    Salutare! Mi-a placut mult articolul, dar sint un pic mai greu de cap si totusi dornic de a invata mai multe. Intrebarea mea este: ce fel de curent scoate un invertor de sudura? Model gysmi E 160. Curent alternativ sau curent continuu? Va multumesc si daca nu sint intarziat astept un raspuns

  • radu

    Salut! Nu cunosc aparatul, nu pot sa va dau nicio informatie despre el, dar in general daca scrie pe el AC/DC, atunci sudeaza in curent continuu si curent alternativ( curentul alternativ este pentru sudarea aluminiului). Daca nu scrie nimic pe el, e foarte probabil sa scoata numai curent continuu( sudarea otelului).

    AM PRIMIT CATEVA COMENTARII SI INTREBARI PE CARE NU LE-AM PUBLICAT PENTRU CA, UNELE II ERAU ADRESATE LUI “DORU”, IAR ALTELE AVEAU CARACTER COMERCIAL (VANZARE-CUMPARARE) SI IN TOATE CAZURILE, NU AVEAU LEGATURA CU MINE.
    PENTRU CEI INTERESATI DE INFORMATII, CONTACTE, INTERMEDIERI, ETC. DE LA PERSOANE CARE AU INTREBARI SAU COMENTARII PUBLICATE AICI, ACESTA NU ESTE UN FORUM SI NICI NU VREAU SA IL TRANSFORM IN ASA CEVA.
    ACEST MESAJ A FOST SCRIS PENTRU CEI CARORA NU LE-AM PUBLICAT MESAJUL/COMENTARIUL SI CARE, PROBABIL, ASTEPTAU ASTA.

  • Ionel

    buna ziua! Studiez la o scoala de sududura din Belgia pentru ca sa devin un sudor bun…si saptamana viitoare sunt pus in fata faptului de a decide ce modul sau tip de sudura vreau sa fac….mie imi place mig-mag mai mult pentru ca deja stiu sa sudez de dinainte de a venii la aceste cursuri ,dar pe de alta parte ma handesc ca si sudura tig nu este deloc mai prejos…Va rog un sfat ce este mai bine sa aleg mig-mag sau tig?care mi-ar produce un venit mai bun? si in ce proportii sunt cautate aceste suduri deasemeni sudorii ale ambelor modele? Multumesc !

  • radu

    Buna ziua! Nu putem discuta despre ce procedeu este mai prejos decat altul, pentru ca fiecare are particularitatile si dificultatile lui.
    Ca si cautare, probabil procedeul mig-mag este mai avantajos, avand aplicatii mai multe decat tig, de la vapoare pana la esapamente auto.
    Din punct de vedere al castigului, parerea mea este ca tig se adreseaza lucrarilor care necesita o precizie si o calitate ridicata, fiind necesara angajarea unor sudori buni, ceea ce, probabil, se reflecta in salariu.
    Ce am scris aici este doar parerea mea, nu stiu daca asta se intampla in realitate.

  • Ionel

    C-am asa am vazut si eu lucrurile….dar ceva imi spunea sa intreb si un specialist in domeniu.Maine va trebuy sa dau raspunsul final si cu siguranta am sa aleg procedeul mig-mag.Cred ca o sa mai intampin problemein decursul acestei pegatiri profesionale si am sa mai apelez la dumneavoastra pentru niste sfaturi…imi veti fi de un mare folos.Multumesc frumos!

  • Adi

    Foarte interesanta dezbaterea. Ati postat aici informatii despre sudarea aluminiului pe care le caut de o luna. Mai impresionant decat informatiile, este modul prietenos de conversatie. Eu sunt incepator si habarnist in domeniu, dar mi-am luat un invertor care are si TIG-WIG (200 de amperi doar cc probabil).Acum lucrez la partea cu argonul si reductorul si cred ca o sa merg pe tub de 1 l unica folosinta ca nu are rost sa inchiriez. Oricum vreau sa va intreb:ce se intampla daca sudez fara argon?

  • Razvan

    salutare !! vreau sa stiu si eu cum pot sa sudez otel galvanizat ( materialul din care sunt construite remorcile in general ) . Tin sa mentionez ca detin acest aparat de sudura http://www.depozitudescule.ro/aparate-de-sudura/aparate-de-sudura-tip-invertor/force-165–aparat-de-sudura-telwin-tip-invertor/ si nu prea am experienta . am nevoie sa sudez doar fisuri de max 2mm . Va multumesc

  • Silviu

    Buna seara, si imi cer mii de scuze precizez ca detin un mic atelier auto eu am sudat ocazional sudura normala cu electrozi. Acum ma tot lovesc de mici suduri ba la evacuare ba la altele in principiu in domeniul auto va rog sa ma ajutati a ma hotara catre ce aparat de sudura sa ma indrept. Am studiat pe net si am gasit asa ceva este un aparat mutifunctional si vreu sa stiu daca este ok

    Invertor Sudura CT416P
    Producator: Proweld
    Invertor Sudura CT416P – aparat multifunctional.
    Aparat sudura multifunctional, capabil sa efectueze operatii de sudare cu electrod invelit, sudare TIG si taiere cu plasma.
    Echipat cu modul de initiere a arcului electric prin apropiere (inalta frecventa)
    Este fabricat avand la baza cea mai noua tehnologie invertor.
    Compact, usor de transportat cu eficienta ridicata.

    Date Tehnice:
    Tensiune de alimentare: Monofazat (230V)
    Tehnologie: Invertor
    Afisaj electronic: Nu
    Tip curent: DC
    Functii: MMA/TIG/CUT
    Capacitate taiere: ≤15 mm
    Clasa de izolatie: H
    Curent de sudura (DC): 10 – 160 A
    Curent de taiere: 20 – 40 A
    Dimensiuni: 540X205X375 mm
    Greutate: 13 kg
    Putere absorbita: 6,6 kVA
    Regim de functionare: 60 %
    Tensiune la mers in gol: 60V

    Ei spun ca are toate tipurile de sudura inclusiv de taiere.
    Va multumesc anticipat

  • radu

    @Razvan
    Salut si scuze pentru raspunsul intarziat! Otelul galvanizat este otel (“simplu”) care are un strat de zinc pe el. Se poate suda usor, daca se indeparteaza stratul de zinc, cu oricare dintre procedee (mma, mig-mag, wig). Stratul de zinc se poate indeparta prin polizare (nu stiu daca exista si vreo metoda chimica).
    Daca nu ai posibilitatea sa polizezi, atunci se poate suda mma (sudare manuala cu electrozi inveliti- adica “electric”) cu electrod 6010 sau 6011, care sunt electrozi celulozici (cei mai cunoscuti electrozi sunt 6013-rutilici si 7018-bazici), dar s-ar putea sa nu-i gasesti.
    In timpul sudarii trebuie sa eviti sa inspiri fumul, care, in cazul sudarii otelului galvanizat, este foarte mult si foarte toxic. Nu am trecut printr-o experienta de genul asta, dar se spune ca te simti ca si cand ai avea gripa, senzatie care trece dupa o zi.

  • radu

    @Adi
    Scuze de intarziere!
    In primul rand, nu se amorseaza arcul electric (in cazul aparatelor cu initiere cu inalta frcventa). In al doilea rand, sa presupunem ca sudezi si se termina gazul in tipul procesului (se intampla daca uiti sa dai drumul la butelie, sudezi numai cateva secunde, pana se consuma gazul de pe furtun). In acel moment o sa oxideze baia de metal topit si o sa faca foarte multi pori, o sa inceapa sa “fiarba”, si o sa mai oxideze si electrodul de wolfram. Toata treaba asta inseamna sa polizezi ultima portiune din sudura care este oxidata si sa reascuti electrodul de wolfram. Daca incerci sa sudezi peste zona poroasa, nu o sa iasa bine deloc, o sa ramana foarte multi pori in continuare.

  • radu

    @ Silviu
    Buna seara! In general, pentru domeniul auto, este mult mai bun un aparat mig-mag (cel din care iese sarma), pentru ca este mult mai putin pretentios la gradul de curatare al pieselor, este mult mai usor de folosit decat un wig si poate umple goluri mult mai usor decat un wig (cum inteleg ca este si aparatul care v-a atras atentia- tig = wig).
    Altfel, firma nu-mi zice nimic. Daca vreti un mig-mag decent, ar trebui sa coste peste 2500-3000 de lei. Eu am un Lincoln Electric 180c care costa in jur de 5000 de lei, dar merge foarte bine, spre deosebire de un altul (reclama negativa nu fac!) pe care am dat 1200 de lei, si cu care nu am putut sa fac nimic. Pretul reflecta calitatea partii electrice, care nu se vede, dar si a partii mecanice, care se vede si poate fi verificata si comparata, adica mecanismul de avans al sarmei si eventual cabluri, conectori, cleste de masa si pistolet (la o inspectie atenta si cu un ochi critic care cauta detalii, se vor observa diferente mari).
    Aceste detalii se aduna si contribuie la procesul de sudare care, poate fi o placere sau un motiv de enervare si frustrare.

  • viorel

    buna seara …ma bucura sa vad ca exista asemenea discutii in maniera civilizata fara contradictii inutile sau luari peste picior… as avea si eu o intrebare cu privire la sudura inoxului in tig cu un aparat inverter de la Fimer, KM 208. fiind incepator in acest tip de sudura ma intereseaza in special care este presiunea de argon pe care trebuie sa o am la pistolet si amperajul la care se lucreaza (grosime material intre 0.8 si 2 mm ) si la care borna trebuie sa leg pistoletul , la + sau la – O alta nedumerire o am in privinta sudurii in aluminiu cu fir ( mig-mag) am inteles ca viteza firului trebuie sa fie la maxim ? de ce in fir este posibila cu un inverter de tip cc si in tig nu ? intreb pentru ca in cartea tehnica a aparatului este mentionat faptul ca este cu predilectie indicat pentru sudura aluminiului in mig-mag . alt dubiu in privinta aluminiului la sudura cu electrod care este polaritatea electrod la + sau la – ? va multumesc anticipat pentru rabdarea de a raspunde asa mai pe intelesul omului de la tara …

  • radu

    Buna seara/ziua! Sa raspund pe rand:
    1. Sudarea tig a inoxului
    -Presiunea gazului, de fapt debitul (asa am eu manometrul), ar trebui sa fie pe la 7-8 litri pe minut (l/min). Un debit mai mic nu ar asigura o protectie suficienta, iar un debit mai mare ar da nastere la turbioane in coloana de gaz si s-ar amesteca cu aer, ceea ce ar duce ,de asemenea, la o protectie necorespunzatoare (un debit de peste 15 l/min). Aluminiul (tig) se sudeaza cu un debit ceva mai mare decat otelul/inoxul, undeva pe la 10-11 l/min, pentru o racire mai buna a pistoletului, in cazul in care pistoletul nu are racire cu lichid.
    – Amperajul la care se lucreaza- intre 0,8 si 2 este o diferenta enorma. Conteaza si ce fel de imbinare formeaza piesele sau tablele (cap la cap, colt interior sau exterior, suprapuse). Pentru 0,8 se poate folosi 25A, iar pentru 2 se poate folosi chiar si 80A. Cel mai bine este sa se faca o proba cu niste resturi de material, in felul asta se poate determina exact ce amperaj trebuie folosit.
    – La care borna trebuie legat pistoletul- pentru curent continuu, adica sudarea otel, inox, fonta, cupru, titan (cam tot, mai putin aluminiu si magneziu), pistoletul se leaga la “-”. “Minus” nu inseamna intotdeauna “masa” ,cum este in cazul autovehiculelor. In cazul in care pistoletul se leaga la “+”, atunci se inverseaza directia de deplasare a fluxului de electroni, ceea ce duce la supraincalzirea electrodului de wolfram pana la topirea lui. Invers, pentru pistolet la “-”, incalzirea excesiva o suporta piesa, ceea ce se si urmareste de fapt.
    2. Sudarea mig-mag a aluminiului. In principiu, pentru a suda aluminiu, trebuie sa se indeparteze stratul de oxid de aluminiu, care se topeste la o temperatura mult mai mare decat aluminiu. Asta se intampla atunci cand pistoletul se leaga la “+”. Pe langa faptul ca electrodul/sarma se supraincalzeste, fluxul de electroni bombardeaza piesa (de aluminiu), indepartand stratul de oxid. In mod normal, pentru sudarea aluminiului se folosesc aparate de curent alternativ, pentru a alterna polaritatea (cand este “+” la pistolet, la piesa este”-” si invers, asta de 50 de ori pe secunda -50Hz- sau cum este reglat aparatul- aparatele performante au o plaja intre 20 si 400 Hz). Polaritatea se alterneaza pentru ca electrodul sa aiba timp sa se raceasca atunci cand este pe “-”. Daca se sudeaza mig-mag in curent continuu, pistoletul la “+” (asa ar trebui legat pentru sudarea aluminiului), sarma se va topi foarte repede si prin viteza maxima se compenseaza acest lucru. Nu stiu daca ar iesi o sudura buna, pentru ca viteza mare de avans a sarmei, duce si la o depunere mare de material fara a fi nevoie, fara ca materialul de baza (piesa) sa fie topit.
    – In tig nu este posibila sudarea aluminiului in cc pentru ca, ce am zis si mai sus, ar trebui legat pistoletul la “+” si ar rezulta o topire a electrodului de w. Probabil s-ar putea suda materiale subtiri (poate tabla de maxim 1mm) folosind un electrod gros de 2,4 sau 3,2 si un amperaj mic, dar ar interveni o alta problema, instabilitatea arcului electric.
    - La sudarea aluminiului cu electrod invelit nu am experienta, dar cred ca indepartarea stratului de oxid se face cu ajutorul pastei de pe electrod (se numeste flux) si nu cu bombardare cu electroni. Daca este asa, atunci un aparat in cc ar fi de ajuns, cu electrodul legat la “-”.

  • viorel

    Radule ai fost magistral … multumesc din tot sufletul , daca am fi vecini te-as invita la o bere … la aparatul pe care il detin, un mig-mag inverter de la Fimer, KM 208 manualul imi spune ca e predilecta sudarea aluminiului in mig sau mma … pentru pisolul de la mig am un sistem de prindere asa numit euro-cupla , sau ceva asemanator , practic nu stiu daca am eu posibilitatea de a schimba polaritatea … in schimb pe linga amperaj am inca doua butoane de reglaj , unul pentru viteza firului iar altul pentru intensitate sau asa ceva … avind scheda tehnica imi poti spune daca am facut o alegere buna pentru un amator ? http://www.bricoman.it/media/allegati_articoli/2013/12/sc_tecnica_fornitore__10034294%20stf.pdf
    multumesc din nou … cu multa stima

  • radu

    Nu imi dau seama de ce are trei butoane pentru reglaje, nu se vede bine in poza. Sincer, nu cred ca poate suda aluminiu. Se mai poate schimba polaritatea legand masa la cealalta mufa decat normal (probabil “-”) si se schimba din setarile aparatului, polaritatea pentru pistolet. Nu stiu daca poate face asta, s-ar putea ca mufele “+” si “-”, care sunt diferite de mufa pistoletului, sa fie numai pentru mma (sa le poti schimba intre ele).
    Ca alegere, depinde cum sudeaza otel si cat ai dat pe el. Eu n-am auzit de firma asta, oricum, probabil sunt multe firme de care n-am auzit si care sunt bune.

  • viorel

    salut Radu…deci ,un buton pt. amperaj, unul pentru viteza fir , iar al treilea conform manualului e pentru reglaj inductanta electronica la sudura cu fir… adica ? ce vrea sa spuna ca regleaza mai pe intelesul unui novice in electricitate? pe aparat am dat in urma cu 2 ani 820 euro din magazin cu 2 ani garantie … fimer e un producator italian , dupa spusele lor printre liderii de piata in domeniu…pentru mma la otel si inox merge de zici ca e sarpe abia auzi un fishiit al electrodului , fara stropi sau “brocuri” cu fir nu l-am incercat decit cu otel normal , merge la fel … in tig am facut o proba de novice la inox dar din lipsa de experienta cu polaritatea am topit electrodul de widia si am ramas un pic deziluzionat … acum abia astept sa-mi gasesc alt electrod si sa incerc conform sfaturilor tale … pe aluminiu nu am incercat nici electrod nici fir pentru ca inca nu am nici de una nici de alta … multumesc din nou pentru sfaturi si sper sa devin un bun sudor pentru nevoile mele personale … fac un pic din toate , pe linga casa si pentru vecini …

Leave a Reply

Looking for something?

Use the form below to search the site:

Still not finding what you're looking for? Drop a comment on a post or contact us so we can take care of it!

Servicii si consumabile moto

Placute Frana Carbone Lorraine, filtre aer Hiflo si DNA, kituri de lant etc ...

Informatii la : 0766.270.686 - Cosmin